Miezul iernei -

În pǎduri trosnesc stejarii! E un ger amar, cumplit!
Stelele par îngheţate, cerul pare oţelit,
Iar zǎpada cristalinǎ pe campii strǎlucitoare
Pare-un lan de diamanturi ce scarţaie sub picioare.

Fumuri albe se ridicǎ în vǎzduhul scanteios
Ca înaltele coloane unui templu maiestos,
Şi pe ele se aşeazǎ bolta cerului seninǎ,
Unde luna îşi aprinde farul tainic de luminǎ