Micul vanator -

Spunea Mihnea catre caine:
– “Tare sint voios, mai Pik!
Uite-ti dau un os si piine,
C-am sa merg cu tata miine
Si cu tine merg, mai Pik,
Nu-mi mai trebuie nimic;

Am o pusca-adevarata,
Am si sac de vinator,
De s-ar face “miini” odata
Sa-mi vad pusca incarcata
Si sa vad si eu cum mor
Pasarelele din zbor…

Va muri vreuna oare
Cand oi da cu pusca? – Dar
Am sa stau sa vad cum moare?…
Ca eu plang, mai Pik, si-mi pare
C-am sa plang si-acuma chiar.

Plang, dar mama-i vinovata
Ca tot spune ca-i pacat,
Ce, nu stii? a plans odata
Pentru-o pasare-mpuscata
Si pe tata l-a certat
Ca spunea ca nu-i pacat…
Daca spune tata, poate
Ca-i asa cum spune, dar
Bine-ar fi, mai Pik, de toate
Pasarelele-mpuscate
Ar putea sa-nvie iar…

Dar atunci la ce-ar fi bune
Gloante si alici si pusti
Daca-n sac nu ai ce pune
Cand te-ntorci – ? atuncea, spune,
Pentru ce sa mai impusti?

Si cum mergi cu sacu-n spate
De n-ai gand sa-mpusti nimic,
Si ce sac mai am eu, frate,
Si ce haine incheiate
Cu butoni ce nu se stric’
Ca-s de corn de cerb, mai Pik.

Ai sa vezi tu mini ce bine
Imi sta mie vinator,
Merg cu tata si cu tine
Si-au sa spuie toti de mine:
– “Ce mai pui de vinator!”…

Pui de vinator, vezi bine,
Dar cu mila ce ma fac?
Cand mi-o spune tata – “Tine
Pusca drept, si trage bine!”
Ce ma fac, mai Pik, ce fac
Cand va face pusca PAC,

Si-oi vedea eu pasarele
Moarte din pricina mea?…
Am sa plang mai rau ca ele…
Doamne, zau, ce de belele,
Vai de bucuria mea!…

Dar de-as spune tatei oare
Ca pin’ma deprind, as vrea
Sa merg doar la vinatoare
Si sa-mi fac o tinta mare
Colo-n cimp sa trag în ea?
Ce crezi tu, ma Pik, ar vrea?

Si sa-l rog sa-mi dea si mie
Sa aduc ceva vinat?…
Uite-asa, halal sa-mi fie!
Cine ar putea sa stie
Ca nu eu l-am impuscat?

Dar de cineva ma-ntreaba
Ce aduc în sac, pot eu
Sa mai fiu copil de treaba
De-oi minti spunind în graba
Ca aduc vinatul meu?

Nu, mai Pik, intotdeauna
Le-am spus toate drept si-acum
Sa trintesc gogea minciuna
Pentr-un “bravo” luat în drum
Pe nedrept?… Ba nicidecum,

Eu raspund vorba curata
Cum e drept, si alt nimic; –
Ca pe cei ce mint o data
Nu-i mai crede nimeni, Pik.
Si ramin pe viata toata
Niste oameni de nimic”.