Va fi-ntr-o zi de primavara
Cu molcom zvon în zari albastre,
Cand poate nimeni n-a mai plange
Faramiţarea ţarii noastre.
În negura de ani de zile
Se va fi scufundat Calvarul
Şi doar batranii de-or mai spune
Pe unde-a fost de mult hotarul…
Atunci se va urni deodata
Într-un cutremur toata firea
Şi-un chiot surd din departare
Va despica nemarginirea…
De peste graniţa cea noua,
Ca o salbatica urgie,
Strigand spre ţarina Moldovei,
Un munte s-a pornit sa vie…
Şi va sa-nsemne cronicarul
Atunci o zi vijelioasa,
Ceahlaul n-a ramas la duşmani,
Ceahlaul s-a întors acasa.