Spre apusul de jaratic
Cu livezi scaldate-n aur,
Trece-un nour singuratic
Alb şi mare cat un taur.
Iar în urma lui s-abate,
Gata-gata sa-l ajunga,
Un ţanţar cu coada lunga
Şi cu aripi nemişcate.
Creşte-n asfinţit pojarul.
Dealurile stau s-adoarma.
Norul tace, dar ţanţarul
Umple liniştea de larma…