Poftit odata la un praznic,
Un Lup lihnit, mancau napraznic,
S-a lacomit atat, încat
I s-a înfipt adanc în gat,
Un ciot de os cam ţapligos.
Dar spre norocul Dobitocului,
S-a nimerit prin partea locului
O Barza care i l-a scos.
Barza, gata,
Cere plata.
– „Îţi mai arde şi de şaga?
Scapi din gura mea întreaga
Şi mai vrei, acum, pitaci?
Zau, cumatra, ştii ca-mi placi?
Şterge-o, rogu-te, degraba!
Şi sa nu-mi mai cazi în laba!”