Opere scrise de Emil Garleanu:

Ca soarele!

Ca soarele!

O casa, o livada_si o curte mare. În casa stau stapânii; în livada sunt pomi roditori; în curte felurimi de pasari. Asa, în curtea aceasta s-au întâmplat multe si marunte, caci unde-s pasari multe, dragostea-i stapâna. Nu mai de parte, acum o luna, un cocos a fugit peste gard, cu bogheta altuia.Nu i-a mai vazut de-atun...continuare

Calatoare

Calatoare

E călătoare! A ieşit din muşuroi furnica, şi-a pornit, cum face în fiecare dimineaţă, a pornit să vadă lumea... Ea ştia că ochii duc şi mintea întoarce; că văzând multe, ştii destule, şi ai de unde da şi la alţii. Şi ce fericire să călătoreşti, dimineaţa, în revărsatul zorilor, când iarba e proasp...continuare

Calul

Calul

S-a trezit în câmpiile întinse, acoperite de ierburile dese, culcate de vânturi, ale Ungariei. In mijlocul lor s-a ţinut câtăva vreme de mama lui, o iapă oarbă ce sta răzleţită de ceilalţi cai, dintre care cei mai frumoşi fuseseră mânjii ei. Apoi, când a simţit fiorul sălbatic ce i se revărsase în sânge, ...continuare

Cand stapanul nu-i acasa!

Cand stapanul nu-i acasa!

In odaie linişte. Linişte şi-un miros! Pe poliţa din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de caşcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până la cel mai îngust colţişor al casei. Şi din gaura lui, din gaura de după sobă, şoricelul nu-şi mai găseşte locul. Parcă-l trage cineva de mustaţă...continuare

Cantaretul

Cantaretul

E de neam! Între toate lighioanele lumii, gândeste el, nu era alta care sa aiba stramosi mai alesi si mai de viata. Pamântul era o nimica toata, un bot de huma ce orbecaia far’ de nici un capatâi, prin vazduh, când neamul lor greieresc îsi ridica osanele lui însusi, supt frunzele uriase din care astazi nici macar urme n...continuare

Caprioara

Caprioara

Pe muşchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos lângă iedul ei. Acesta şi-a întins capul cu botul mic, catifelat şi umed, pe spatele mamei lui, şi cu ochii închişi se lăsă dezmierdat. Căprioara îl linge, şi limba ei subţire culcă uşor blana moale, mătăsoasă, a iedului. Mama...continuare

Cat un fir de neghina

Cat un fir de neghina

Nu trebuie să fii cât un munte de mare ca să poţi judeca. Ci de-ai fi cât o neghină, ori cât un fir de colb, dacă ai în căpuşorul tău scânteia dumnezeiască ce cuprinde lumea, ţi-i de ajuns: ştii ce eşti, de unde vii şi-ncotro trebuie să te îndrepţi. Gândirea aceasta i-o spuse gânganiei o furnică. Şi sp...continuare

CIOC! CIOC! CIOC!

CIOC! CIOC! CIOC!

Şi paserile se înţeleg între ele. Dumneavoastră poate nu mă veţi crede. Atâtapagubă! Dar eu ştiu multe asupra lucrului ăstuia de la gaiţa mea, de la gaiţa mea care, fiindcă am învăţat-o să vorbească omeneşte, mi-a descoperit câteva taine ale graiului păsăresc. Dumneata, spre pildă, auzi ciripind o rând...continuare

Cucosul

Cucosul

In nucul stufos din marginea ogrăzii, găinile, cocoţate de cu seară pe crengi, dorm duse cu capul subt aripe, împrăştiate, care mai sus, care mai jos, cum le-a fost mai pe plac şi le-a venit mai la socoteală. La o parte, aşa, să le poată vedea pe toate, sculat cu noaptea-n cap, stă cucoşul - Paşa, cum îi zic to...continuare

Dupa asemanarea lor

Dupa asemanarea lor

Făcuse Dumnezeu aproape toate lighioanele pământului. Îi rămăsese de înviețuit numai câteva. Pe acestea se hotărî să le plăsmuiască după sfatul celorlalte. Astfel putea să cunoască și inima și mintea acelor cărora le dăduse suflet mai dinainte. Așa, după povața leului, care vroia să știrbească din mă...continuare

Filosoful

Filosoful

E mare, negru ca întunericul; numai vârful labelor sunt albe, ca si când lumina zilei i le-ar fi patat într-adins. Din capul cu fruntea puternica, mare, ochii verzi înfloresc noaptea ca doua scântei. E cel mai frumos motan al târgului. Dar de frumusetea lui nu-si da seama, – de barbatia lui, însa, da; pentru aceea, în...continuare

Fricosul

Fricosul

Iarnă. Noapte lucie pe o lume ca din poveşti: copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz de oglindă. Şi-n cuprinsul larg, uriaşul policandru al cerului îşi aprinde, una câte una, luminile, ca într-o nemăsurată sală de dans. Vieţuitoarele pustietăţii sunt îmbătate de farmecul acesta: paserile zbor ca ziua; lupul po...continuare

Frunza

Frunza

S-a desfăcut din mugur, într-o dimineaţă caldă, a începutului de primăvară. Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe ea, ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă şi apropierea nopţii o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribul...continuare

Gandacelul

Gandacelul

Cum venise pe lume nici el nu-şi dădea seama. S-a trezit ca dintr-un somn şi parcă era de când pământul. Nu simţise nici durere, nici bucurie. Şi mult îşi muncise gândul: cum răsărise, şi-al cui era? Mic cât un fir de linte, mişca picioruşele fragede şi ocolea, de pe margini, frunzişoara care-l adăpostise...continuare

Gaza

Gaza

Calul suia, din greu, dealul. Nadusise. Mustile îl necajeau, iar zabala îi ardea gura. Dadea mereu din cap sa-si largeasca dârlogii, pâna ce calaretul îi lasa cu totul slobozi. Acum mergea cu capul în pamânt, cu coama împrastiata în tot lungul gâtului, cu buza de jos spânzurând, cu mijlocul frânt. De sus cadeau înt...continuare

Grivei

Grivei

E bătrân. înţelege că-i bătrân, că-i netrebnic, că cele câteva zile ce i-au mai rămas sunt o povară pe capul tuturor. De când s-a şi îmbolnăvit nu-l mai strigă nimeni, nu-l mai mângâie nici o mână, nu se mai întoarce spre el nici o pereche de ochi. A slujit cu credinţă. Douăzeci de ani, vară şi iarnă...continuare

Hoinar

Hoinar

O clipă ţinu noaptea, cât ţin nopţile de vară, când întunericul e numai o strângere de aripi a luminii. Şi totuşi îndată ce se trezi fluturul, în răcoarea umedă a dimineţii, i se păru că dormise de când lumea; de aceea zise în sine, bănuind: „Ce Dumnezeu răsare soarele atât de târziu!" Dar ca şi cu...continuare

In curtea mea

In curtea mea

Curtea mea e la ţară, pe malul unei ape. De jur împrejurul curţii se încinge un gard de cătină, iar pe cătina. în care vrăbiile stau împănata ca albinele în roi, se ţese, de cu primăvară până-n toamna, tulpina de rochiţa rândunicii. Pe de margini, din loc în loc, ca la o azvârlitură de piatră unul de altu...continuare

In fel de fel de fete!

In fel de fel de fete!

Gaiţa mea e foc. V-am destăinuit păţania ciocănitorii şi de-atunci şi-a pierdut încrederea în mine. O săptămână întreagă am rugat-o până să-şi ţie cuvântul, să-mi spuie cum au căpătat păsările penele lor aşa de minunate la vedere. Ascultaţi ce-am vorbit cu gaiţa: Eu: Pasăre dragă, îţi făgăduie...continuare

Luptatorii

Luptatorii

Soarta se vede că-i menise aşa: să fie vecini şi să fie duşmani. Şi amândoi cucoşi frumoşi. Unul negru, cu toate lucirile pe care negru le poate da în mângâierea luminei. Gulerul şi penele subţiri, moi ca mătasea, ce-i atârnau de pe spate spre pinteni, băteau în verde ca fierea. Aripile, negru-aspru, ca manga...continuare

Mai sus!

Mai sus!

S-a trezit ciocârlia în chemarea prepeliţei: pitpalac! Cerul abia se rumenise; picăturile de rouă încă nu se prefăcuseră în mărgăritare; luceafărul tot făcea din ochi pământului. Dar peste puţin deodată adâncul scapără. Cea dintâi rază străpunse văzduhul şi se topi în ochiul ciocârliei. Niciodată d...continuare

Marinimie

Marinimie

In revărsat de zori, pe baltă, lumina face minuni. Pe faţa apei sclipesc, ici, sfărmături de oglinzi, colo, plăci de oţel; comori de galbeni între trestii. în nuferi, ca-n nişte potire plutitoare, curg raze de aur. Un colb de argint dă strălucire stufărişului. Peste tot linişte neclintită, de rai. Cocostârcul ...continuare

Musafirul

Musafirul

În lungul câmpiei arse, pustii, se înalță doar un singur pâlc de salcii ce ocrotesc, sub umbra deasă a crengilor despletite, un izvor din care și ele își sug viața. Izvorul curge subțire, întinzând în față, ca pe o năframă, o baltă mică, pe care, uneori, o împunge, ca un ac de aur, câte o rază de soare. ...continuare

Musculita

Musculita

In odaie e tăcere. Prin fereastra deschisă soarele scoate sclipiri din sticlăria de pe poliţi. In faţa iconostasului clipoceşte candela. Pe masa din mijloc, stă deschis, uitat acolo de către copiii sfinţiei sale, un ceaslov vechi, scorojit şi unsuros. O musculiţă, cât o gămălie, strălucitoare ca un licurici, ...continuare

Nedespartite

Nedespartite

Toamnă! Pădurea fumegă. Negurile se lasă perdeluind zările. Păsările se rotesc în înalt, se deşiră, iar se strâng şi iar se răresc, apoi îşi aleg călăuzele, le pun în frunte, şi-n vârf de săgeată călătoresc. Se ridică stolul sus-sus, pe apa albastră a cerului, şi lin, ca împinse de un dor tainic, vâ...continuare

O raza

O raza

S-a desprins raza din ghemul ei de aur şi-a rătăcit prin senin. Şi-n întâia zi, tremurătoare, căută pe ce să se oprească. Intr-o poiană, din mijlocul unei păduri, găsi urma copitei unui cerb, plină ochi, de apa ploilor. Vroi să se strecoare în unda rece dar, în clipa aceea, un biet lup, slab de i se vedeau c...continuare

Parasita

Parasita

Singură! In tot cuprinsul câmpului larg, dânsa nu se zărea, decât numai când vântul culca ierburile înalte, şi ea rămânea în picioare, albă cum e laptele, cu coama împrăştiată peste ochii orbi, cu coada lungă, încolăcită de-a lungul picioarelor subţiri. Venea dimineaţa în urma hergheliei întregi, la pas...continuare

Pasare de noapte

Pasare de noapte

O zi înăbușitoare ca aceasta nu mai coborâse Dumnezeu pe pământ. Se coșcovise scoarța copacilor, se scorojiseră frunzele, iarba se măcinase, pământul se făcuse cenușă. Izvoarele secaseră; locul bălților nici pas să se mai cunoască. Ici, colo, câte o șuviță de apă, ca urma unei lacrimi pe un obraz uscat d...continuare

Puisorii

Puisorii

Sub lumina trandafirie a unui blând apus de soare, pământul pare adâncit într-o odihnă neclintită: frunzele aţipesc, pregătindu-se pentru tihnitul somn al nopţii; în depărtări, miriştile scânteiază singuratice, ca nişte ţesături de fir; iazul îşi aşterne faţa umedă, sorbind, până în adânc, din lumina ...continuare

Saracutul

Saracutul

S-a iscat un vârtej ca din senin. S-a înşurubat în pământ, apoi a pornit-o, tehui, peste câmp, curţi şi livezi luând cu el tot ce găsea mai uşor în cale. Şi dacă de pe jos fura flori, pene şi hârtii, de pe-o ramură luă un cărăbuş, un cărăbuş mititel, castaniu, cu aripele fragede, cu ochişorii ca două n...continuare

Singuratecii

Singuratecii

Pe lacul luciu din grădina cu florile neclintite de nici o adiere, cu crengile nestrăbătute de nici un foşnet, pe lacul adormit ce pare o uriaşă lespede de cristal ce acoperă o altă grădină fermecată, lebăda - bărbatul rămas singur - trece ca o închipuire, alb ca zăpada, cu aripele ca două scoici de argint, cu ...continuare

Tovarasii

Tovarasii

E încă întuneric. Pământul e jilav de rouă şi brazdele răsturnate în ajun, de către fierul plugului, miroase a proaspăt. In văzduh o raţă sălbatică zboară, furişându-se, măcăind speriată, ca alungată de glonţ. Pe o grămadă de coceni, plugarul, rămas peste noapte în câmp, doarme învelit cu nişte sa...continuare

Trandafirul

Trandafirul

La o margine de drum înflori si trandafirul. Si a fost o minune, caci floarea trandafirului era asa de gingasa, asa de alba, ca parca de la ea se luminase dimineata aceea de primavara. Si-avea crengile lucii, rumene ca margeanul, frunzele verzi ca smaraldul. Iar mirosul florii se împrastia îndata peste întreg cuprinsul câmp...continuare

Voinicul

Voinicul

L-a dus ciobanul, de urechi - ca pe-un biet măgar ce era. I-a pus o pocladă, pe pocladă şaua de lemn, şi i-a strâns chinga bine, căci aveau să meargă la târg. Apoi a-nceput să-i îngrămădească pe spate: o sarică - a ciobanului; două lăvicere - ale stăpânului; patru tivgi cu lapte, câte două de fiecare part...continuare

Vulturul

Vulturul

S-a ridicat, deodată, din prăpastia întunecoasă, umedă a munţilor falnici. Şi doritor de lumină, în această dimineaţă scăldată de soare, a întins aripele, ca o flamură, deasupra brazilor bătrâni. S-a înălţat mai întâi drept în sus, ca o săgeată; a străbătut văzduhul răcoros, apoi a rămas acolo, s-a...continuare

Lista de Povesti:

Copyright © 2014 | Designed by Vl@d!m!r
Contact | Desene de colorat | Planse de colorat


Caprioara O raza Pasare de noapte Calatoare Filosoful au Marinimie Luptatorii cu Mai sus! Musafirul insa sunt Filosoful In curtea mea Musafirul In fel de fel de fete! Caprioara trebuie Nedespartite Gaza In curtea mea pe Musculita Luptatorii nici Calatoare anumit Tovarasii Calul Cand stapanul nu-i acasa! Vulturul Marinimie Grivei Dupa asemanarea lor Voinicul Singuratecii Hoinar Cantaretul Tovarasii Cat un fir de neghina Puisorii Puisorii sau Cantaretul Puisorii Calatoare Mai sus! Frunza Musculita aceasta Musculita Calatoare va Emil Garleanu: Ca soarele! Filosoful Cat un fir de neghina Caprioara Luptatorii Voinicul si Emil Garleanu: Ca soarele! Saracutul trebuie Voinicul O raza baza Marinimie Nedespartite Mai sus! Nedespartite O raza investi. Calatoare Gandacelul angajatii sau agentii Cat un fir de neghina In curtea mea vor Parasita Tovarasii Cat un fir de neghina Mai sus! dauna sau cheltuiala Filosoful Emil Garleanu: Ca soarele! Cat un fir de neghina Cat un fir de neghina la, Cantaretul Musafirul Calul Tovarasii Trandafirul Fricosul Dupa asemanarea lor oricarei Frunza de Internet legata de Trandafirul incluzand, Marinimie Emil Garleanu: Ca soarele! Calatoare pierdere Luptatorii Frunza indirecta, Hoinar sau Caprioara cale Gaza Musafirul Tovarasii Luptatorii Pasare de noapte Gandacelul Singuratecii face Frunza Fricosul si Nedespartite Parasita Fricosul dupa Parasita Trandafirul cand Fricosul Cantaretul de Hoinar si Cucosul Parasita Saracutul Frunza Mai sus! din CIOC! CIOC! CIOC! Puisorii Marinimie Saracutul Vulturul Cucosul In curtea mea Singuratecii Dupa asemanarea lor Singuratecii pagini de Dupa asemanarea lor Musafirul Musafirul un Mai sus! aspect al Nedespartite In curtea mea Aceasta nu Vulturul Hoinar ca Calul Frunza Pasare de noapte oricare din aceste Trandafirul Grivei Frunza Dupa asemanarea lor sau Puisorii proprietarii Voinicul Chiar Luptatorii Cucosul Marinimie CIOC! CIOC! CIOC! gasiti Grivei Gandacelul Grivei Pasare de noapte Emil Garleanu: Ca soarele! firma, Caprioara Gandacelul angajatii sau agentii Cand stapanul nu-i acasa! nu vor Nedespartite nici o Cantaretul sau obligatie Tovarasii absolut Cand stapanul nu-i acasa! natura In fel de fel de fete! aceste Cucosul Cand stapanul nu-i acasa! Parasita Saracutul Voinicul In fel de fel de fete! Vulturul Calatoare Fricosul Cantaretul Puisorii Filosoful Musculita a Voinicul Calul Cat un fir de neghina CIOC! CIOC! CIOC! Parasita Gandacelul Puisorii In fel de fel de fete! Singuratecii O raza Cucosul CIOC! CIOC! CIOC! Hoinar ati Dupa asemanarea lor o Nedespartite O raza Singuratecii Trandafirul Pasare de noapte la Vulturul pagina tastand Musafirul Emil Garleanu: Ca soarele! Caprioara In curtea mea Trandafirul Voinicul