Leul deghizat -

Leul s-a-mbracat odata
Într-o piele de magar,
Sa colinde ţara toata
Din hotar pana-n hotar,
Ca sa vada cum se poarta lupii (marii dregatori)
Cu noroadele-i blajine de supuşi rumegatori.

Deci, trecand el într-o seara la o margine de crang
Ca un biet magar natang,
Nişte lupi, cum îl vazura, se reped la el pe loc
Şi-ntr-o clipa îl înşfaca, gramadindu-l la mijloc.

– Staţi, mişeilor! Ajunge, – ca va rup în dinţi acuşi!
(Striga leul, aparandu-şi pielea cea adevarata.)
Astfel va purtaţi voi oare cu iubiţii mei supuşi?…

Lupii, cunoscandu-i glasul, îndarat s-au tras pe data,
Şi de frica se facura mici, ca nişte caţeluşi.
– O, maria-ta! Iertare!
Zise cel mai diplomat, –
Semanai aşa de tare
C-un magar adevarat!…