Fabule:

Fabula este o scurta povestire alegorica, care apartine genului epic, de obicei in versuri, in care autorul, personificand animalele, plantele si lucrurile, satirizeaza anumite moravuri, deprinderi, mentalitati sau greseli cu scopul de a le indrepta. Prin fabula sunt prezinta defectele umane in cel mai comic si ironic mod posibil si reuseste sa ofere atat copiilor cat si celor mari invataturi pretuioase. Pe acest site gasiti o colectie de fabule scrise de autori ca Alecu Donici, Grigore Alexandrescu... Puteti folosi formularul de contact pentru a ne trimite observatii, sugestii, propuneri sau pentru a ne semnala o problema.


Vulpea bearca

Cum umbla mereu haihui, Dupa iepuri, dupa pui, – Într-un loc cu pocinog, Coada i-a ramas zalog. Şi, vazandu-se schiloada, Ce-i trecu prin cap sa-ncerce? Celor tefere, cu coada, Le-a propus sa fie… berce! – Moda vulpilor cu coada E, suratelor, neroada: Prin noroaie, Prin omat, Le purtam ca maturoaie. Hai sa punem sa le […]

Leul deghizat

Leul s-a-mbracat odata Într-o piele de magar, Sa colinde ţara toata Din hotar pana-n hotar, Ca sa vada cum se poarta lupii (marii dregatori) Cu noroadele-i blajine de supuşi rumegatori. Deci, trecand el într-o seara la o margine de crang Ca un biet magar natang, Nişte lupi, cum îl vazura, se reped la el pe […]

Mustele si albina

Doua muste sprintenele În tari straine porneau, Si pe albina cu ele Cam astfeliu o îmbiau: -Hai sa mergem, surioara! Papagalii toti ne-au spus Ca pe-acolo-i numai vara: Soarele n-are apus. Libertatea predomneste În tot ce-i vietuitori Si dreptatea nu scuteste Nici de musti-ucigatori. Iar aice… oh! ce soarta! Sa traiesti în tara ta, Aci […]

Ursul la priseci

La o alegire, facuta dupa legi Ce dobitoacele povatuiesc din veci, Pe urs l-au fost ales nazir peste priseci, Desi s-ar fi putut un alt, oricare fie, Sa prinda o asa cam gre dregatorie. Caci ursul daca da de miere, Apoi se-ncurca-n socotele. Dar pasa tu de cere La fiare rînduiele!… Oricine au dorit se […]

Pasarea ranita c-o sageata

Ranita c-o sageata-naripata, O Pasare se tanguia odata: – Şi noi om fi, în parte, vinovate De pacostea ce peste noi s-abate! Cu penele atator zburatoare, Voi aripi daţi sageţilor ucigatoare; Dar, oameni cruzi, paţiţi şi voi ca noi. Caci, la razboi, Din fiii lui Iafet, o buna parte, Dau celeilalte arme pentru moarte!

Urechile iepurelui

Ranit cu coarnele de-o fiara oarecare, Se maniase leul ne-nchipuit de tare – Şi pentru-a nu mai fi supus Atator suferinţe starnite de-un supus, A hotarat sa scoata din locurile sale Pe toate-acele animale Ce coarne-aveau în frunte. Fiindca nimeni nu putea pe dansul sa-l înfrunte, Capre, berbeci şi tauri plecara-n alta parte. La fel […]